Pisica-pescar

Gri-măslinie cu pete negre şi coadă scurtă, pisica-pescar se limitează mai ales la râuri, lacuri, smârcuri şi mlaștinile de coastă cu mangrove. Adaptările sale la apă sunt însă de natură comportamentală: degetele sale sunt doar ușor palmate, iar dinții nu sunt special adecvați pentru prinderea prăzii alunecoase.

Comună la nivel local, datorită dependenței de habitatele de pe marginea apelor, populația sa poate avea de suferit pe măsură ce ținuturile mlăștinoase sunt afectate de asanare, agricultura intensivă, așezările omenești şi poluare.

După cum sugerează numele său, pisica-pescar este un vânător semiacvatic de pești, broaște, şerpi, insecte de apă, crabi, raci şi crustacee. Scoate prada din apă cu labele, se scufundă în căutarea acesteia, uneori ieșind la suprafață sub o pasăre de apă. Vânează şi mici mamifere terestre, cum sunt șoarecii.

Felis viverrinus

Areal: Din S până în S-E Asiei

Lungimea: 75 – 86 cm

Coada: 25 – 33 cm

Greutatea: 8 – 14 kg

Denumirea științifică a acestei feline, viverrinus, reflectă proporțiile sale viveride sau asemănătoare civetei: corp lung şi îndesat şi picioare relativ scurte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *