Ornitorincul cu cioc de raţă

Gura de forma unui cioc de rață, mersul crăcănat, ca de reptilă, şi coada aplatizată, ca de castor, aproape solzoasă, fac din ornitorincul cu cioc de rață un animal inconfundabil. Blana sa impermeabilă, de culoarea prunei, are o textură plușată ca a unei cârtițe. Ciocul cu care sondează mediul este foarte sensibil la atingere şi la semnalele electrice purtate de apă provenite de la mușchii prăzii sale acvatice de dimensiuni mici.

Are o densitate foarte mare de globule roșii, care-i permite să se scufunde la adâncimi mari ȋn urmărirea prăzii. Ornitorincii sunt solitari, ocupă domenii de locuit care se suprapun. Totuși, masculii apără aceste teritorii in timpul sezonului de împerechere.

Masculul are câte un pinten veninos la fiecare membru posterior, cu care încearcă sâ-şi rănească rivalii. Adăpostul este o vizuină pe marginea țărmului, de obicei cam de 5 m lungime, dar poate ajunge şi la 30 m. După o gestație de o lună, femela clocește aici cele 1 -2 ouă moi, cu coajă pieloasă, timp de 10 zile. După ce puii eclozează, ȋi alăptează 3-4 luni în vizuină, lăsându-i singuri până la 38 de ore, cât caută hrană.

Ornithorhynchus anatinus

Areal: E Australiei, Tasmania

Lungimea: 40 – 60 cm

Coada: 8,5 – 15 cm

Greutatea: 0,8 – 2,5 kg

One thought on “Ornitorincul cu cioc de raţă

  1. Pingback: Despre mamiferele ovipare | Enciclopedie Animale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *