Despre primate

Membri ai ordinului primate, prosimienii, maimuțele şi simienii sunt un grup divers care alcătuiește unități sociale extrem de complexe. Se găsesc în America de Sud şi Centrală, Africa şi Madagascar, şi în Asia de Sud-Est si de Est.

Primatele trăiesc în marea lor majoritate în pădurile tropicale umede, iar mâinile şi picioarele lor abile prehensile (cu capacitatea de a apuca) sunt o adaptare la un mod de viață în principal arboricol (unele specii au şi coadă prehensilă). Sunt tradițional, recunoscute circa 180-200 de specii. În ultimii ani s-a produs o reconsiderare temeinică a speciilor de primate, parțial pentru de a identifica populații semnificative în scopul protejării lor. Ca urmare, din 1990 au fost descrise multe specii noi.

Organizare socială

Numai urangutanii şi câteva specii de lemurieni şi galago duc o viață solitară; toate celelalte primate trăiesc în grupuri sociale. Multe specii – inclusiv majoritatea maimuțelor – trăiesc în cete alcătuite din câteva femele şi fie unul, fie mai mulți masculi adulți.

La unele specii, precum mandrilul, drilul şi gelada, cete uriașe de câteva sute de indivizi se împart periodic în subgrupuri de masculi tineri şi un mascul cu haremul său, ambele cu structură fixă. Cimpanzeii şi maimuțele-păianjen trăiesc în comunități mari de 20-100 de indivizi care se împart în grupuri cu alcătuire variabilă. Unele specii, în principal maimuțele din Lumea Nouă, trăiesc în perechi monogame.

Legăturile dintre membrii grupurilor de primate sunt menținute parțial prin îngrijiri corporale reciproce. Membrii de rang inferior îi îngrijesc pe cei de rang superior pentru a le câștiga favorurile şi sprijinul (în conflicte).

Maimute îngrijindu-se

Anatomie

Primatele alcătuiesc un grup extrem de variat, cu membri diverși, de la lemurieni care pot cântări numai 35 g, până la gorile, care pot depăși 200 kg. Majoritatea speciilor au unghii plate la degetele de la mâini şi picioare – numai câteva au gheare – iar degetul mare are întotdeauna unghie. Majoritatea au coadă, cu excepția maimuțelor superioare. În afară de unele specii de balene cu fanoane, primatele superioare au cel mai mare creier în raport cu dimensiunea corpului dintre toate mamiferele, ceea ce explică inteligența lor mare.

Emisferele cerebrale (care procesează informațiile senzoriale şi coordonează reacțiile) sunt foarte bine dezvoltate, permițând un văz suficient de bun pentru salturi precise dintr-un copac în altul. Primatele au o cutie craniană mare, boltită si orbite orientate în față.

Structura mâinilor şi picioarelor variază după modul de trai. Ghearele (aye-aye) şi pernițele rotunjite (tarsier) îmbunătățesc prinderea la speciile arboricole; mâinile şi picioarele extrem de mobile (cimpanzeu) sunt vitale pentru speciile care trăiesc pe sol şi în copaci.

Hrănire

Ca regulă generală, primatele mici tind să se hrănească cu insecte, în timp ce speciile mai mari se hrănesc în principal cu frunze și fructe (o primată mare nu poate rezista numai cu insecte). Primatele mici au o rată metabolică ridicată şi nu-şi pot permite timpul îndelungat de digestie necesar pentru prelucrarea materiei vegetale.

Unele specii care se hrănesc cu frunze, precum maimuțele colobus şi langurii, au un stomac complex ce conține bacterii pentru fermentarea celulozei; alte specii au bacterii în cecum sau în colon. Câteva specii, printre care cimpanzeii şi babuinii, vânează vertebrate, dar se hrănesc şi cu materii vegetale. Numai tarsierele sunt complet carnivore.

Dintre toate primatele, gorilele probabil mănâncă cea mai mare cantitate de materii vegetale. Pentru a descompune celuloză (eliberând astfel substanțele nutritive), gorilele au molari mari şi mușchi puternici ai mandibulei pentru mestecat. Stomacul lor ca un burduf adăpostește un tract digestiv lung.

Atunci când li se oferă posibilitatea, unele primate vânează (uneori în cooperare) şi ucid alte animale.

Lemur printre frunze

Deplasare

Majoritatea primatelor își petrec măcar o parte din viață în copaci şi s-au adaptat ca atare. Pentru a asigura o bună prindere de crengi, degetul mare de la picior este separat de celelalte degete la toate speciile, cu excepția oamenilor, iar policele este separat întotdeauna de celelalte degete, cu toate că este complet opozabil (adică se poate roti, poate fi orientat către celelalte degete de la aceeași mână şi le poate atinge) numai la maimuțele superioare şi la unele maimuțe din Lumea Veche.

Oasele brațului şi încheieturii nu sunt sudate, ceea ce sporește dexteritatea. Primatele au membre „libere” – partea superioară a fiecărui membru se află în exteriorul cadrului corpului, ceea ce permite o mare libertate a mișcărilor. (La alte mamifere, precum calul, partea superioară se află în interiorul cadrului corpului – „subțioara” este de fapt încheietura umărului, ceea ce înseamnă că mișcarea este mai limitată.) Unele specii au coada lungă, prehensilă, folosită ca un al „cincilea membru”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *