Despre bovine

Speciile care alcătuiesc această familie – bovidele – formează un grup extrem de divers. Membrii acesteia sunt bovinele (sălbatice şi domestice) şi rudele lor imediate (cum este bizonul); oile şi caprele şi speciile lor înrudite (cum este capra neagră); şi antilopele (cum este impala), care este un termen atotcuprinzător pentru bovidele cu membre lungi şi zvelte.

Cea mai mare diversitate de bovide există în Africa, unde fiecare specie ocupă o nișă uşor diferită. Se întâlnesc şi în Eurasia, şi în America de Nord, iar un număr de specii au fost introduse în Australasia. Bovidele preferă ținuturile de prerie, deșertul, habitatele cu arbori pitici şi păduri.

Anatomie

Deși bovidele prezintă o mare varietate de forme ale corpului, de la gazelele elegante şi grațioase la bivolii masivi şi îndesați, toate speciile au coarne alcătuite dintr-o teacă de cheratină în jurul unui miez osos. Spre deosebire de coarnele cerbilor, cele ale bovidelor nu sunt niciodată lepădate şi la majoritatea speciilor sunt prezente la ambele sexe. Coarnele pot fi drepte, arcuite sau spiralate; înclinate, zimțuite sau netede. Toate au vârfuri ascuțite.

Bovidele au copite despărțite („despicate”): greutatea animalului se sprijină pe cele două degete centrale de la fiecare picior (de obicei, există şi o pereche de degete laterale mici). Coada variază de la o coadă mică şi triunghiulară la una lungă cu smoc de păr în vârf, iar blana poate fi netedă şi moale sau lungă şi aspră.

Deoarece bovidele sunt adesea vânate de prădători mari, ele au ochi mari, pe părțile laterale ale capului (pentru o bună vedere perioculară); urechi lungi şi mobile; şi un simt ascuțit al mirosului. Majoritatea speciilor au glande de miros localizate pe față, între copite şi/sau în canalul înghinal. Glandele dintre copite emană un miros pe pământ astfel încât un animal izolat poate să se întoarcă în turmă urmărind mirosul.

Bovidele au, de asemenea, un stomac de rumegător cu 4 camere. Hrana (de obicei, iarbă sau frunze) este culeasă cu ajutorul limbii abile şi este apoi zdrobită între incisivii inferiori şi o perniță fără dinți aflată în maxilarul superior.

Sisteme sociale

Există o varietate imensă de sisteme sociale şi de reproducere în rândul bovidelor. Antilopele duiker, de exemplu, sunt solitare, iar antilopele dik-dik trăiesc în perechi. Impala însă trăiesc în grupuri formate dintr-un mascul şi mai multe femele (masculii mai tineri şi mai slabi formează turme de „celibatari”). Gazelele masculi își apără teritoriul: ei se împerechează cu femelele care trec, în grupuri, prin teritoriile lor. Bovinele sălbatice şi bivolul, pe de altă parte, trăiesc în grupuri mai puțin structurate, deși împerecherea se face in mare parte cu masculii dominanți,

Bovidele şi oamenii

Oile, caprele şi bovinele domestice sunt crescute pe scară mai mică sau mai mare în majoritatea țărilor de pe glob, fiind deci de o importanță economică uriașă pentru oameni. Oile şi caprele au fost domesticite probabil acum 8 000-9 000 de ani, în Asia de Sud-Vest, iar strămoșii lor sălbatici trăiesc încă în aceeași regiune. Bovinele însă au fost domesticite la aproximativ 2 000 de ani după oi şi capre (tot în Asia de Sud-Vest), dar strămoșul celor mai multe bovine domestice, zimbrul, este acum dispărut.

Deși multe specii sălbatice sunt numeroase – gnu, de exemplu, numără milioane de indivizi unele, inclusiv mai multe specii de gazele, sunt pe cale de dispariție datorită vânătorii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *