balene-cu-dinti

Despre balenele cu dinţi

Un grup mult mai divers decât cel al balenelor cu fanoane, balenele cu dinţi constituie aproape 90 la sută dintre toate cetaceele. Grupul este alcătuit din delfini (printre care şi balena ucigaşă), delfinii de râu, marsuini, balenele albe, caşaloţi şi balenele cu cioc. Majoritatea sunt de talie medie – deşi caşalotul creşte până la 18 m – şi toate au dinţi în loc de fanoane. Pe frunte au o umflătură plină cu lichid, denumită calotă, în faţa căreia se află de obicei un cioc. Majoritatea speciilor sunt întâlnite în întreaga lume, în apele adânci şi în cele de coastă, mai puţin adânci, deşi câteva trăiesc în ape dulci. Unele balene cu dinţi migrează, dar numai caşalotul străbate distanţe mari.

Anatomie

Balenele cu dinţi au dinţi simpli, conici, ascuţiţi, care nu suni împărţiţi în incisivi, canini, premolari şi molari (ca la majoritatea celorlalte animale). Fiecare dinte are o singură rădăcină şi este fie drept, fie uşor curbat. Un set de dinţi rezistă întreaga viaţă a balenei. Numărul de dinţi variază de la peste 40 de perechi în fiecare maxilar la unii delfini, până la o singură pereche (in maxilarul inferior) la balenele cu cioc.

Spre deosebire de balenele cu fanoane, balenele cu dinţi au o singură răsuflătoare, ceea ce înseamnă că au craniul asimetric. Unica răsunătoare se alia de obicei în creştetul capului (cu excepţia caşalotului, la care răsunătoarea este în partea din faţă a craniului). O altă caracteristică a balenelor cu mulţi dinţi este capul aerodinamic şi ciocul lung, îngust la multe specii.

Marsuinul este delfinul ce poate fi găsit şi în Marea Neagră

Hrănire

În timp ce balenele cu fanoane îşi prind prada în masă, balenele cu dinţi îşi prind victimele separat. Dinţii uniformi, conici ai membrilor acestui grup sunt perfecţi pentru prinderea peştilor alunecoşi, care alcătuiesc hrana majorităţii speciilor. Cu toate acestea, caşaloţii mănâncă în principal calmari (dar şi alte prăzi, precum caracatiţe), iar balenele cu cioc au o dietă mixtă din peşte şi calmari. Balenele ucigaşe mănâncă alte balene (pe care le atacă în haite), peşti şi foci, pe care le prind uneori de pe uscat, folosind valurile pentru a se urca pe plajă. De asemenea, răstoarnă bucăţi de gheaţă plutitoare pentru a-şi arunca prada în apă.

Speciile care se hrănesc cu peşti (inclusiv balenele ucigaşe) au de obicei mulţi dinţi pentru a putea ţine prada care se zbate, în timp ce acelea care se hrănesc cu calmari sau caracatiţe au dinţi mai putini.

Caşaloţii au dinţi funcţionali numai în mandibulă (care este foarte îngustă), iar prada este ţinută ferm între aceşti dinţi şi palatul întărit al maxilarului superior. Toate balenele cu dinţi folosesc ecolocaţia pentru a le ajuta la găsirea prăzii (şi la evitarea obiectelor din cale).

Comportament social

Majoritatea balenelor cu dinţi trăiesc în turme, care variază ca mărime de la mai puţin de 10 până la peste 1 000 de indivizi (după cum s-a observat la unele specii de delfini). Modul exact de organizare a acestor asociaţii este puţin înţeles, deşi se crede că se formează subgrupuri care îndeplinesc sarcini independente, precum hrănirea. Aceasta sugerează prezenţa unor structuri sociale complexe. Unele specii, în special balenele ucigaşe, par să practice vânătoarea în cooperare, prin care prada este „mânată” până când este prinsă sau înconjurată. Când înoată în formaţie, delfinii sar adesea din apă, ceea ce poate constitui pur şi simplu un comportament jucăuş, sau poate funcţiona ca un tip de comunicare.

fata-in-fata-unui-casalot

Scafandră în faţa unui caşalot

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *