Iepurele arctic

Iepurele arctic (uneori confundat cu o specie asemănătoare, şi ea albă iarna, iepurele american, Lepus americanus) este o adevărată specie de tundră. Poate supraviețui într-un habitat deschis, fără copaci, în timpul lungii ierni. Locurile preferate sunt aflorimentele stâncoase sau pantele colinelor cu crăpături şi fisuri pentru adăposturi.

Acești iepuri pot fi solitari, dar, în special iarna, şi fapt unic printre lagomorfe, manifestă un comportament „de turmă“ care-i face să se strângă în grupuri de până la 300, care se deplasează, aleargă şi schimbă direcția aproape ca un singur organism.

Blana deasă de iarnă a iepurelui arctic este de un alb aproape pur, cu vârfurile urechilor negre. Aceasta asigură atât căldură, cât şi camuflaj pe zăpadă şi gheață. În majoritatea regiunilor, năpârlirea de primăvară determină apariția blănii maronii-cenușii de vară, deși în unele zone aceasta este, de asemenea, albă. Momentul năpârlirii depinde de numărul de ore ale zilei, detectat de ochi şi apoi controlat prin intermediul sistemului hormonal (endocrin) al corpului.

Alimentația este compusă dintr-o diversitate de ierburi şi tufișuri scunde, printre care licheni, mușchi şi majoritatea părților de salcie arctică pitică. Cu toate acestea, acești iepuri oportuniști pot să mănânce şi animale mici sau leșuri mai mari. În timpul curtării agresive din primăvară, masculul urmărește femela şi o poate mușca de gât atât de tare încât sângerează.

Un rând de pui are între 1 şi 8, cu câte 3 fătări pe an. Iepurii tineri (vătui) stau în cuib, o groapă în apropierea stâncilor, căptușit cu iarbă, mușchi şi blană. Mama îi vizitează pentru a-i alăpta numai 2 minute la fiecare 18 ore.

Lepus arcticus

Areal: N Canadei, Groenlada

Lungimea: 43 – 66 cm

Coada: 4,5 – 10 cm

Greutatea: 3 – 7 kg


Iepurele de California

Urechile uriașe (de până la 15 cm) ale acestui iepure de câmp zvelt, cu picioare lungi, detectează cele mai slabe zgomote ale animalelor de pradă şi elimină excesul de căldură din corp în verile toride din habitatul său în general arid.

Preferă iarba suculentă, dar poate supraviețui rozând crenguțe lemnoase în timpul iernii sau al secetelor. Una dintre cele mai rapide lagomorfe, poate alerga cu 56 km/h. Ritualul complex de curtare presupune sărituri, alergări şi lupte.

Lepus californicus

Areal: Din V, C şi S SUA până în N Mexicului

Lungimea: 47 – 63 cm

Coada: 5 – 11 cm

Greutatea: 1,5 – 3,5 kg


Iepurele de câmp

Acest iepure de câmp are o coadă vizibilă, neagră deasupra şi albă dedesubt. Urechile cenușii au o pată neagră aproape de vârful exterior. Această specie a fost introdusă din Europa şi Asia de Vest în multe alte regiuni, şi se adaptează la păduri deschise, tufărișuri, terenuri agricole mixte şi chiar semideșerturi cu arbuști.

Hrana sa constă din iarbă, scoarță şi rar leșuri. Nocturni şi solitari, iepurii de câmp se adună formând perechi sau grupuri în vederea reproducerii, la sfârșitul iernii şi primăvara. Atunci se pot declanșa „meciuri de box“ între masculii rivali sau între femelele nereceptive şi masculii respinși. Puii (o generație are între 1 şi 10) sunt crescuți în mici adâncituri, în iarbă sau tufișuri.

Lepus eurpaeus

Areal: Europa, Australia, Noua Zeelandă, America de Nord şi de Sud

Lungimea: 48 – 70 cm

Coada: 7 – 13 cm

Greutatea: 2,5 – 7 kg


Iepurele de câmp cu păr aspru

Denumit şi iepurele de câmp țepos din cauza blănii sale aspre, maro-închis, iepurele de câmp cu păr aspru trăiește în ținuturile cu iarbă înaltă, hrănindu-se noaptea cu lăstarii moi şi cu rădăcinile ierbii.

Are urechi scurte, iar picioarele din spate nu sunt mult mai mari decât labele din față. Nu își face vizuină, se adăpostește în vegetația de suprafață, trăind singur sau în cupluri femelă-mascul. Informațiile despre reproducere sunt insuficiente, dar se bănuiește că dă naștere la pui puțini pentru o lagomorfă, poate 2-5, cu 2 sau eventual 3 generații în fiecare an.

Caprolagus hispidus

Areal: S Asiei

Lungimea: 38 – 50 cm

Coada: 2,5 – 5,5 cm

Greutatea: 2 – 2,5 kg


Iepurele de vizuină european

Originară din Europa de Sud-Vest şi din Africa de Nord-Vest, această specie a fost introdusă în multe alte regiuni şi a ajuns în unele să fie considerată un dăunător serios, devastând fermele şi natura sălbatică locală.

Este strămoșul tuturor raselor de iepuri domestici. Nocturn şi foarte sociabil, iepurele de vizuină european trăiește în colonii şi sapă rețele de tuneluri foarte complexe cu multe intrări şi ieșiri de urgență. Se hrănește în principal cu iarbă, crenguțe şi scoarța unor specii de plante.

Femelele cu rang mai mare cuibăresc in vizuina principală, dar mamele de rang inferior pot săpa găuri scurte separate pentru puii lor. Capacitățile legendare de reproducere ale iepurelui includ o perioadă de gestație de 28-33 de zile, şi, în condiții bune, 6 generații de până la 8 pui (în medie 5) pe an.

Nou-născuții sunt neajutorați, cu ochii închiși, şi pentru a le ține de cald, mama lor căptușește încăperea cu iarbă uscată, mușchi şi blană smulsă de pe propriul abdomen. Trece să-i alăpteze numai câteva minute pe zi.

Oryctolagus cuniculus

Areal: Europa, N-V Africii, Australia, Noua Zeelandă, S. Americii de Sud

Lungimea: 34 – 50 cm

Coada: 4 – 8 cm

Greutatea: 1 – 2,5 kg


Iepurele de vizuină din Amami

Întâlnit numai pe două mici insule japoneze, printre trăsăturile lui distinctive se numără blana neagră, botul ascuțit, ochii şi urechile minuscule şi membrele scurte, cu unghii lungi, pentru săpat vizuini.

Nocturn, se hrănește cu plante de pădure: iarbă de pampas, tuberculi de cartofi dulci, lăstari de bambus, nuci şi scoarță de copac. Se cunosc puține despre obiceiurile sociale şi de reproducere, deși comunică prin sunete ca niște clicuri. Femela naște anual două rânduri de câte 2-3 pui.

Pentalagus furnessi

Areal: Insulele Amami şi Tokuno

Lungimea: 42 – 51 cm

Coada: 1 – 3,5 cm

Greutatea: 2 – 3 kg


Iepurele de vulcan

Cu arealul limitat la pădurile deschise de pini de pe crestele vulcanice din apropierea orașului Mexico, iepurele de vulcan trăiește în grupuri de 2-5 membri.

Are urechi rotunjite, foarte scurte pentru un iepure, picioarele şi labele dinapoi relativ mici, şi comunică prin fluierături puternice. Hrana constă în principal din iarba înaltă şi deasă, în care își face şi vizuina.

Romerolagus diazi

Areal: C Mexicului

Lungimea: 23 – 32 cm

Coada: 1 – 3 cm

Greutatea: 375 – 600 g


Iepurele de vizuină răsăritean

Larg răspândit în numeroase habitate din arealul său natural şi introdus în noi zone din America de Nord şi Europa, iepurele de vizuină răsăritean are forma corpului tipică iepurilor de vizuină şi o coadă albă, cu partea superioară roșcată.

Vara se hrănește cu vegetație verde plină de sevă, iarna, cu scoarță de copac şi crenguțe. Grupurile au ierarhii de dominare bine stabilite. Fată de obicei 3 pui în America de Nord şi 2 în America de Sud.

Sylvilagus floridanus

Areal: S-E Canadei până în Mexic, America Centrală, N Americii de Sud, Europa

Lungimea: 38 – 49 cm

Coada: 2,5 – 7 cm

Greutatea: 1 – 1,5 kg


Iepurele de mlaștină

Întotdeauna asociat cu apa, în mlaștini, mici estuare şi iazuri, iepurele de mlaștină are blana neagră până la maro-ruginie. Înoată bine şi fără greutate, în special dacă este în pericol, şi se hrănește ziua sau noaptea cu rogoz, trestie şi alte plante acvatice, inclusiv bambuși de mlaștină (Arundinaria).

Iepurele de mlaștină trăiește în grupuri mici, de obicei controlate de un mascul teritorial dominant, şi își construiește un cuib deasupra solului, din tulpini şi lujeri de plante. Femela căptușește cu blana sa cuibul în care naște puii, lucru tipic pentru iepuri. De obicei fată 3 pui.

Sylvilagus aquaticus

Areal: S-E SUA

Lungimea: 45 – 55 cm

Coada: 4 cm

Greutatea: 1,5 – 2,5 kg


Iepurele pitic

Cel mai mic iepure de vizuină, această specie adaptată la zonele aride sapă o rețea amplă de vizuini şi se hrănește cu pelin mare şi cu alte plante înrudite. Blana lungă, mătăsoasă de pe spate este cenușie iarna şi maro vara; abdomenul este alburiu.

Lucru neobișnuit pentru un iepure, se cațără cu ușurință în tufișuri pentru a se hrăni şi, deși solitar, scoate şi strigăte asemănătoare celor ale iepurilor fluierători ca să-şi avertizeze vecinii când vin animale de pradă.

Se cunosc puține detalii despre reproducere: gestația poate fi de 26-28 de zile. Fată anual de 3 ori câte 4-8 pui.

Brachylagus idahoensis

Areal: V SUA

Lungimea: 22 – 29 cm

Coada: 1,5 – 2,5 cm

Greutatea: 350 – 450 g