Muflonul Bighorn

Blana maronie lucioasă de vară a muflonului american formată din peri de protecție fragili deasupra unui puf de blană cenușiu şi încrețit se decolorează iarna. Înainte de perioada rutului, masculii fac paradă, se îndepărtează unul de altul, se întorc, înaintează cu un salt uriaș şi apoi se azvârlă lovindu-se cap in cap cu forță. Această luptă poate continua ore în șir până când unul cedează. 1-3 pui se nasc după o gestație de 150-180 de zile.

Ca numeroase alte oi sălbatice, când se simt amenințați, muflonii americani se folosesc de copitele aderente şi de abilitatea de cățărare pentru a se retrage pe versanți şi stânci abrupte aproape verticale, unde puțini prădători pot să îi urmeze. Muflonii tineri învață despre cărările sezoniere şi habitatele potrivite de la adulți.

Ovis canadensis

Areal: S-V Canadei, V şi C SUA, N Mexicului

Lungimea: 1,5 – 1,8 m

Coada: 7 – 15 cm

Greutatea: 55 – 125 kg


Muflonul asiatic

Cea mai mică oaie sălbatică, şi probabil strămoșul tuturor raselor domestice, muflonul frecventează ținuturile muntoase şi câmpiile cu iarbă şi arbuști. Blana este roșcată-maronie cu o dungă întunecată pe mijlocul spatelui, flancată de un petic mai deschis ca o „şa“, o coadă scurtă, lată şi închisă la culoare, şi partea inferioară mai deschisă.

Coarnele curbate sunt mai lungi, de până la 65 cm, la masculi. Femelele trăiesc în grupuri mici cu puii lor, iar masculii solitari sau care formează grupuri de „celibatari” rivalizează pentru dominanță şi accesul la femele. Succesul depinde de forța de a împinge, de a lovi cu capul şi de a se izbi, deci nu încep să se înmulțească înainte de a împlini 6-7 ani, cu perioada rutului la sfârșitul toamnei.

Ovis orientalis

Areal: V Asiei

Lungimea: 1,1 – 1,3

Coada: 7 – 12 cm

Greutatea: 25 – 55 kg


Argalul

Masculii se atacă şi își ciocnesc capetele în timpul rutului; de asemenea, aleargă în paralel şi lovesc cu capul în zona laterală şi toracică. Numită şi arkliar, aceasta este cea mai mare oaie sălbatică, cu coarne zimțuite, elaborate – de până la 1,5 m la masculi care se spiralează în lateral, răsucindu-se cu cel puțin 360° odată cu vârsta.

Blana acestui bovid foarte sociabil este de un maro-deschis variabil, cu picioare şi pete dorsale albe. Ca numeroase alte oi sălbatice, este amenințat de vânătoare şi de pierderea habitatului. Câte doi pui sunt relativ des întâlniți.

Ovis ammon

Areal: C, S şi E Asiei

Lungimea: 1,2 – 1,8 m

Coada: 7 – 15 cm

Greutatea: Până la 200 kg


Oaia cu coamă

Blana maro-arămie a oii cu coamă, sau aoudad, prezintă o coamă scurtă şi dreaptă pe gât şi umeri şi una mult mai lungă pe grumaz, regiunea toracică şi partea de sus a picioarelor din față. Ambele coame şi coarnele în formă de semilună, de până la 84 cm lungime, sunt mai dezvoltate la masculi.

Aceste oi se hrănesc cu o mare varietate de materii vegetale. Masculii se atacă unul pe altul, cu capetele aplecate, pentru dominanță şi accesul la grupurile de femele în vederea reproducerii.

Ammotragus lervia

Areal: N Africii

Lungimea: 1,3 – 1,7 m

Coada: 15 – 25 cm

Greutatea: 40 – 145 kg


Oaia albastră

Numită şi bharal, este camuflată pentru a supraviețui în zonele alpine stâncoase şi cu gheață între limita pădurii şi a zăpezilor veșnice. Masculii sunt maro-cenușii, cu nuanțe de albastru ardezie, alb în partea de jos, cu o fâșie albă la sprâncene şi dungi negre pe picioare şi părțile laterale.

Coarnele netede, de 80 cm, se înclină înspre exterior. Femelele sunt mai mici, au coarne mai scurte şi nu au multe însemne negre. Reproducerea este ca a altor oi, berbecii rivalizând pentru haremuri.

Pseudois nayaur

Areal: Din S până în E Asiei

Lungimea: 1,2 – 1,7 m

Coada: 10 – 20 cm

Greutatea: 25 – 80 kg


Capra himalayană

Denumită şi markhor, ocupă diferite habitate la 700-4 000 m, hrănindu-se cu tufe de iarbă vara şi cu frunze şi ramuri de arbuști pe versanții mai joși, iarna, când blana sa scurtă, roşiatică-cenuşie, devine mai lungă şi mai cenușie. Spectaculoasele coarne spiralate ating 1,6 m la masculi şi doar 25 cm la femele. Acestea reprezintă doar un motiv pentru care markhor este amenințat cu vânătoarea.

Capra falconeri

Areal: C şi S Asiei

Lungimea: 1,4 – 1,8 m

Coada: 8 – 14 cm

Greutatea: 32 – 110 kg


Capra sălbatică

Capra sălbatică sau bezoarul, probabil strămoșul caprelor domestice, paște iarbă, frunze şi ramuri în diverse habitate, de la zonele aride cu arbori pitici la pășunile alpine, până la 4 200 m. Femelele sunt roşii-cenuşii spre galbene-maronii; masculii adulți au barbă şi sunt gri-argintii cu pete întunecate. Ambele sexe au coarne. Masculii se luptă pentru a domina turma de „celibatari” şi femelele.

Capra aegagrus

Areal: V Asiei

Lungimea: 1,2 – 1,6 m

Coada: 15 – 20 cm

Greutatea: 25 – 95 kg


Ibexul

Ibexul locuiește la sau mai sus de limita superioară a pădurii, la înălțimi de până la 6 700 m. Femela are o blană cafenie vara, iar masculul, o blană de un maroniu viu, cu petice albe-gălbui pe spate şi pe partea dorsală. Ambele sexe capătă o blană mai deasă de iarnă cu o culoare mai variabilă.

Primăvara, migrează până în pășunile alpine, coborând toamna să pască muguri şi lăstari. Femelele şi puii formează grupuri stabile de 10-20 de animale. Masculii formează turme unisex.

Ca numeroase alte capre sălbatice (şi domestice), masculul ibex rivalizează pentru dominanța turmei şi femele prin luări de poziții, împunsături cu capul şi lupte. Adversarii se ridică pe picioarele posterioare, apoi se reped înainte şi își ciocnesc capetele şi coarnele cu o forță ce face să le trosnească craniile.

Ibexul are coarne groase şi curbate, care au o lungime de până la 1,4 m la masculi, dar numai un sfert din această lungime la femele.

Capra ibex

Areal: S Europei, V şi S Asiei, N Africii

Lungimea: 1,2 – 1,7 m

Coada: 10 – 20 cm

Greutatea: 35 – 150 kg


Boul moscat

Boul moscat este numit astfel după puternicul miros pe care îl emană masculii în rut, care se atacă şi se izbesc unii într-alţii pentru femele. Ambele sexe au coarne late, care aproape se întâlnesc într-o umflătură centrală, curbându-se în jos şi apoi iar în sus la vârfuri.

Corpul este masiv; gâtul, membrele şi coada sunt scurte. Vara, paște rogoz şi iarbă din văi. Iarna, paște frunze şi ramuri la înălțimi, unde vântul menține solul fără zăpadă. Aproape exterminat, boul moscat s-a regenerat prin îngrijiri ale florei şi faunei sălbatice şi reintroduceri în sălbăticie.

Blana exterioară a boului moscat formată din păr protector maro-închis aproape atinge pământul pentru a izola eficient de ploaie şi zăpadă. Puful de blană din păr fin şi moale, maro-deschis, asigură o excelentă izolație.

Când se simt amenințați – de exemplu, de lupi sau urși polari – femelele şi masculii adulți se adună într-un cerc, cu fața spre exterior. Puii vulnerabili sunt protejați la mijloc. Membrii mai mari ai turmei se pot separa din cerc pentru a ataca sau a intimida în alt mod inamicul.

Ovibos moschatus

Areal: N Americii de Nord, Groenlanda

Lungimea: 1,9 – 2,3 m

Coada: 9 – 10 cm

Greutatea: 200 – 410 kg


Tahru

Tahru cu picioare sigure are o coamă vizibilă, zburlită, pe gât şi pe umeri, care se întinde până în zona genunchilor; blana de pe față şi de pe cap este contrastant de scurtă. Coarnele, aplatizate dintr-o parte laterală într-alta, ating 40 cm la masculi – de două ori mai lungi decât la femele.

Ca numeroase mamifere de munte, tahru migrează sus în Himalaya în timpul primăverii, pentru a paște iarbă, frunze şi ramuri în păduri mixte la altitudini de 5 000 m. Se întoarce în pădurile temperate de până la 2 500 m toamna, când turmelor a câte 2-23 de femele li se alătură masculii în rut, care își încrucișează coarnele şi încearcă să se dezechilibreze. Puii se nasc în luna mai sau iunie.

Hemitragus jemlahicus

Areal: S Asiei

Lungimea: 0,9 – 1,4 m

Coada: 9 – 12 cm

Greutatea: 50 – 100 kg