casalot-1

Caşalotul

Cel mai mare carnivor din lume, acest cetaceu masiv face scufundări la adâncimi extrem de mari in căutarea hranei, în principal calmari şi caracatiţe, dar şi peşti, şi uneori calmari uriaşi.

Poate rămâne in adâncuri aproape 2 ore şi a fost depistat cu sonarul la adâncimi de 1 200 m, dar s-au găsit dovezi indirecte (în stomac, peşti care trăiesc pe fundul mării) câ ajunge la adâncimi de 3 100 m. Capacitatea de a face asemenea scufundări adânci se poate datora parţial organului său cu cetaceum (spermanţet).

Între scufundări, caşalotul rămâne la suprafaţă, ca un buştean, o dâră de aer cu aburi ieşind la fiecare expiraţie, la 45 de grade, din unica răsuflătoare. Maxilarul inferior îngust şi lung este prins sub capul enorm şi are 50 de perechi de dinţi conici, cu vârful rotund; nu există dinţi vizibili sus.

Principala culoare este cenuşie sau cafenie-închis, mai deschisă pe abdomen, cu alb sau crem în jurul maxilarului inferior. Masculii sunt de două ori mai grei ca femelele şi au tendinţa de a migra mai departe in nord şi în sud, în apele reci, pentru hrănirea de vară. Alcătuiesc grupuri răzleţe de celibatari când sunt tineri, dar apoi devin mai solitari.

Femelele rămân mai aproape de tropice şi formează grupuri mixte cu puii lor şi cu tinerii de până la 10 ani. Vara sau toamna, după o gestaţie de 14-15 luni, se naşte unicul pui, de 4 m lungime, care este alăptat 4 ani sau mai mult.

Physeter catodon

Areal: Apele adânci din lumea întreagă

Lungimea: 11-20m

Greutatea: 20-57tone

casalot-2

Capul înalt, îngust, ca o cutie, al caşalotului reprezintă până la o treime din lungimea sa totală. Înotătoarea dorsală mică este amplasată mult în spate


casalotul-pitic-2

Caşalotul pitic

Cea mai mică dintre cele 3 specii de caşalot, această balenă se scufundă la 300 m după peşti, calmari, crustacee şi moluşte. Mandibula are 7-13 perechi de dinţi ascuţiţi şi este prinsă aproape ca la rechini sub capul mare, bulbos; maxilarul superior are doar 3 perechi de dinţi.

Spatele, aripioara dorsală, înotătoarele pectorale şi coada sunt cenuşii-albăslrui, cu nuanţe de crem dedesubt. Imediat în spatele gurii şi al ochilor se află o semilună pală, contrastantă, care, ca mărime şi poziţie, seamănă cu fanta branhiilor unui peşte.

O vietate timidă, caşalotul pitic trăieşte singur sau în grupuri mici (mai puţin de 10 indivizi), şi dă drumul unui nor de fecale pentru a îndepărta prădătorii. Se ştiu puţine despre obiceiurile sale de împerechere: perioada de gestaţie pare să varieze între 9 şi 11 luni, iar unicul pui, cam de 1 m lungime, este de obicei născut toamna. Aceste balene par înclinate spre eşuarea pe plaje, în grup.

Kogia simus

Areal: Apele temperate şi tropicale din lumea întreagă

Lungimea: 2,7m

Greutatea: 135-270kg

casalotul-pitic-1

Caşalotul pitic are marcajele prezente în lateralele capului deschise la culoare, precum nişte semiluni


delfinul-lui-cuvier-2

Delfinul lui Cuvier

Această specie are corpul lung, zvelt, şi înotătoarea dorsală mică amplasată mult in spate, tipic pentru familia balenelor cu cioc. Se hrăneşte cu calmari şi alte vieţuitoare care trăiesc la adâncime folosind sucţiunea. Linia maxilarului se arcuieşte în sus la vârful botului, apoi in jos. Împreună cu fruntea relativ netedă, aceasta a determinat denumirea alternativă de balenă cu cioc de gâscă.

Înotătoarele pectorale mici se potrivesc în nişte adâncituri din corp astfel încât balena are o formă aerohidrodinamică pentru înot rapid, folosindu-şi numai jumătăţile cozii, până la adâncimi mari. Corpul maro-deschis până la cenuşiu-albăstrui poartă cicatrici de la paraziţi şi, la masculi, de la muşcăturile altor masculi din aceeaşi specie.

Aceste răni se produc probabil în timpul luptelor pentru dominaţie din sezonul de împerechere. Masculii mai bătrâni tind să trăiască singuri. Majoritatea masculilor au doi dinţi conici care ies în afară ca nişte colţi din maxilarul inferior. Femelele şi puii nu au dinţi. Masculii mai tineri, femelele şi puii, care au 2,7 m lungime la naştere, alcătuiesc grupuri care au rareori mai mult de 10 membri.

Areal: Apele temperate şi tropicale din lumea întreagă

Lungimea: 7-7,5m

Greutatea: 3-4tone

delfinul-lui-cuvier-1

Botul delfinului lui Cuvier aduce ca formă cu ciocul unei gâşte


balena-ucigasa-1

Balena ucigaşă

Semnele distinctive albe şi negre fac din balena ucigaşă cea mai uşor de recunoscut dintre toate balenele cu dinţi şi dintre toţi delfinii. Este o balenă extrem de socială, trăind în grupuri familiale durabile denumite „turme”, alcătuite din masculi şi femele adulte şi din pui de diverse vârste.

Grupurile sunt compuse de obicei din până la 30 de indivizi, dar apar şi grupuri mai mari, de până la 150 de balene, când grupurile mai mici se reunesc. Grupurile sunt matriarhale şi atât puii masculi, cât şi femele tind să rămână cu mama lor toată viaţa. Când puii se reproduc, urmaşii acestora rămân să formeze grupuri din mai multe generaţii, având-o în centru pe mama iniţială.

În general, alimentaţia balenei ucigaşe este la fel de diversă ca şi tehnicile sale de vânătoare. Mănâncă peşti, variind de la hering la marele rechin alb, şi mamifere marine, inclusiv balene şi foci, precum şi ţestoase şi păsări.

În unele regiuni precum Pacificul de Nord-Est, par să existe două tipuri de balenă ucigaşă: in tranzit, care se hrănesc cu mamifere, ţestoase şi păsări; şi rezidente, care se hrănesc doar cu peşte. În pofida denumirii sale, balena ucigaşă este foarte abordabilă şi curioasă. Are o diversitate de obiceiuri elaborate de suprafaţă incluzând salturile „de spionaj” (ridicându-se încet pe verticală până când capul este deasupra apei), plesniturile cu coada şi înotătoarele pectorale şi ieşitul deasupra apei.

Orcinus orca

Areal: În lumea întreagă

Lungimea: Până la 9m

Greutatea: Până la 10 tone

balena-ucigasa-2

Balena ucigaşă este foarte abordabilă şi curioasă


balena-nordica-cu-nas-gros-1

Balena nordică cu nas gros

Balena nordică cu nas gros este una dintre cele aproximativ 19 specii de balene cu cioc – majoritatea cetacee de talie medie, care trăiesc in largul oceanului şi fac scufundări de durată, la mare adâncime, după calmari, stele de mare, peşti, crabi şi alte tipuri de hrană.

Această specie are o frunte bombată şi un cioc ca de delfin. Masculii, care cresc mai mari decât femelele, au doi dinţi ca nişte colţi care cresc în vârful ciocului. Au şi alţi dinţi, dar gradul de creştere al acestora deasupra gingiei (erupţie) este foarte variabil.

Hrănirea se produce probabil prin absorbţie, cu folosirea limbii ca un piston cu care sunt trase înăuntru apa, mâlul de pe fundul mării şi prada. Corpul balenei nordice cu nas gros este lung şi zvelt, înotătoarele pectorale mici şi înotătoarea dorsală amplasată după două treimi din distanţa până la coadă.

Ca majoritatea celorlalte balene cu cioc, această specie se adună în mici grupuri de până la 10 membri, de obicei incluzând indivizi de acelaşi sex şi de vârste asemănătoare.

Hyperoodon ampullatus

Areal: Atlanticul de Nord

Lungimea: 6-10m

Greutatea: Neînregistrată

balena-nordica-cu-nas-gros-2

Cicatricile din luptele cu masculii din alte specii se pot observa pe tot trupul balenei nordice cu nas gros


delfinul-pilot-cu-inotatoarele-scurte-1

Delfinul-pilot cu înotătoare scurte

Activ noaptea, delfinul-pilot se hrăneşte în principal cu calmari şi caracatiţe din apele adânci, scufundându-se la 500 m mai mult de 15 minute.

Există două specii foarte asemănătoare: specia cu inotătoarele scurte (Globicephala macrorhynchus) are înotătoarele pectorale mai scurte decât delfinul cu înotătoarele lungi (Globicephala melas). Ambele au o pată deschisă la culoare în formă de ancoră pe gât şi piept, şi dungi albe înapoia înotătoarei dorsale şi a fiecărui ochi.

Masculii sunt aproape de două ori mai grei decât femelele, acestea din urmă trăind cu 15 ani mai mult, până la 60 de ani. Cicatricele de pe piele sugerează competiţie între masculi şi lupte pentru femele. După o gestaţie de aproape 15 luni, femela dă naştere unui singur pui de 1,4-1,8 m lungime. Delfinii-pilot simt încă vânaţi, fiind mânaţi în ape puţin adânci pentru a fi masacraţi.

Globicephala macrorhynchus

Areal: Apele temperate şi tropicale din lumea întreagă

Lungimea: 5 -7 m

Greutatea: 1-1,8 tone

delfinul-pilot-cu-inotatoarele-scurte-2

Delfinul-pilot are corpul robust, o frunte extrem de bombată şi o înotătoare dorsală amplasată după aproximativ o treime din lungimea corpului


false-killer-whale

Falsa balenă ucigaşă

Unul dintre cei mai mari delfini, acest înotător rapid are corpul lung, subţire şi înotătoarea dorsală înaltă, in formă de seceră. Coloritul este negru sau cenuşiu uniform, cu o pată mai deschisă dedesubt, între înotătoarele pectorale, şi eventual cu pete deschise pe cap, în lateral.

Preferă apele adânci ale oceanelor, dar apare ocazional în jurul insulelor, în grupuri de 10-20, rareori de până la 300. Dotat cu 8-11 perechi de dinţi mari, conici, pe fiecare maxilar, acest vânător formidabil urmăreşte peşti oceanici mari: somon, ton şi baracudă.

De asemenea, se hrăneşte cu calmari si chiar cu delfini mai mici.

Pseudorca crassidens

Areal: Apele temperate şi tropicale din lumea întreagă

Lungimea: 5-6m

 Greutatea: 1,3-1,4 tone

false-killer-whale-2

Umflătura frontală pronunţată, rotunjită, împreună cu absenţa ciocului, îi dă falsei balene ucigaşe un profil rotunjit


delfinul-lui-hector-1

Delfinul lui Hector

Unul dintre cei mai mici delfini, această specie seamănă ca formă cu un marsuin, având un bot uşor ascuţit si fără cioc sau umflătură frontală distincte.

Este cenuşiu, cu înotătoare pectorale, înotătoare dorsală şi coadă negre. De pe pântecele alb pleacă o bandă în sus pe fiecare flanc, spre coadă. Activ şi sociabil, alcătuieşte grupuri mici de până la 5 indivizi şi petrece mult timp întrecându-se, atingându-se, lovindu se cu înotătoarele pectorale şi în general interacţionând cu ceilalţi.

Se hrăneşte la adâncimi diverse, in principal cu peşte şi calmari. Ca specie de coastă, delfinul lui Hector este expus unui risc deosebit de mare din cauza plaselor de pescuit şi a poluării.

Cephalorhynchus heclori

Areal: Noua Zeelandă

Lungimea: 1,2-1,5m

Greutatea: Până la 57kg

delfinul-lui-hector-2

Graţios, însă bine proporţionat, delfinul lui Hector poate executa salturi spectaculoase


delfinul-lui-commerson-1

Delfinul lui Commerson

Delfinul lui Commerson are un colorit asemănător cu acela al balenei ucigaşe. Fruntea sa se arcuieşte lin pornind de la bot şi se uneşte cu corpul îndesat. Puiul nou-născut, lung de 65-75 cm, este cenuşiu şi odată cu vârsta se separă cele două culori.

Această specie formează grupuri mai mici de 10 membri, care uneori cresc până la 100. Se hrăneşte cu animale care trăiesc pe fundul mării, precum peşti, crabi, stele de mare şi calmari.

Există două populaţii (probabil subspecii), separate de peste 8 000 km -cele din jurul Americii de Sud fiind cu 25-30 cm mai scurte decât cele din Oceanul Indian.

Cephalorhynchus commersonii

Areal: S Americii de Sud, Insulele Falkland, Oceanul Indian (Insulele Kerguelen)

Lungimea: 1,4-1,7m

Greutatea: Până la 86kg

delfinul-lui-commerson-2

Grup de delfini Commerson

 


delfinul-irrawaddy-1

Delfinul din Irrawaddy

Trăsăturile distinctive ale acestui delfin de fluviu includ o frunte bombată, cap fără cioc propriu-zis, cu buze ca nişte muchii, şi „cute” demarcând regiunea gâtului între cap şi corp. Muşchii capului permit o gamă mare de expresii faciale, dându-i acestui delfin o înfăţişare animată în ochii observatorului uman; relevanţa acestor expresii este extrem de ipotetică.

Unii delfini din Irrawaddy trăiesc doar în ape dulci, cutreierând aproximativ 1500 km în interior pe principalele căi de apă ale fluviului Irrawaddy (Myanmar) şi Mekong (Vietnam). În ansamblu, aceasta este o specie de estuar şi de coastă, care frecventează apele mâloase de la gurile fluviilor şi din delte.

Înoată  încet în cete de 15 sau mai puţini indivizi, hrănindu-se cu peşte, calmari, caracatiţe, creveţi şi prăzi asemănătoare pe sau aproape de fundul mării, folosindu-şi cele 15-20 de perechi de dinţi de pe fiecare maxilar. Gestaţia este estimată la 14 luni şi unicul pui este de aproximativ 100 cm lungime şi 12 kg la naştere. În unele regiuni, aceşti delfini cooperează în mod tradiţional cu oamenii, mânând peştii în plase şi primind recompense de hrană pentru ajutorul lor, şi chiar fiind veneraţi ca sacri.

Cu toate acestea, in alte locuri delfinii din Irrawaddy sunt consideraţi dăunători la cherhanalele de pe fluviu sau omorâţi pentru carnea lor.

Orcaella brevirostris

Areal: S-E Asiei şi N Australiei

Lungimea: 2,1-2,8m

Greutatea: 90-150kg

delfinul-irrawaddy-2

Expresia facială comică a delfinului din Irrawaddy l-a transformat într-o vedetă a internetului