Pisica lui Geoffroy, numită uneori şi ocelotul lui Geoffroy, preferă tufișurile şi arbuștii în locul pădurilor şi preriilor deschise. Vânează printre ramuri, la sol şi in apă, în căutarea broaștelor şi a peștilor, precum şi hrana obișnuită a felinelor mici, respectiv rozătoare, șopârle, păsări şi iepuri bruni (introduși).

În prezent protejată, această specie a fost vânată pentru blana sa galbenă-maronie spre gri-argintie după ce comerțul cu blană de ocelot a scăzut în anii 1980.

Felis geoffroyi

Areal: Din C până în S Americii de Sud

Lungimea: 42 – 66 cm

Coada: 24 – 36 cm

Greutatea: 2 – 6 kg

Cea mai mică felină din America, kodkod sau güiña seamănă foarte bine cu pisica lui Geoffroy, dar are coadă mai groasă şi cap mai mic. Blana este cenușie spre ocru cu pete negre, cu o coadă inelată şi o dungă întunecată pe grumaz.

Întâlnită în pădurile umede şi răcoroase subalpine ale Anzilor din Argentina şi Chile, îşi face vizuina în tufișuri de bambus de la nivelul etajului inferior al pădurii. Principala hrană sunt rozătoarele (șoarecii şi șobolanii), dar şi șopârlele, capturate la sol şi în copaci. Probabil vânează şi ziua, şi noaptea.

Felis guigna

Areal: V Americii de Sud

Lungimea: 42 – 51 cm

Coada: 19,5 – 25 cm

Greutatea: 2 – 2,5 kg

Rozetele şi petele parcă formând un lanț de pe corpul acestei feline sunt foarte distinctive. Tipic felină ca stil de viață nocturn, solitar, căţărându-se în copaci, ocelotul variază mult şi este adaptabil, trăind într-0 diversitate de habitate de la prerie la mlaștini, precum şi în majoritatea tipurilor de pădure.

Vânează o mare varietate de animale: în principal rozătoare mici, dar şi păsări, șopârle, pești, lilieci, precum şi animale mai mari cum sunt maimuțele, țestoasele, puii de cerb, tatu şi furnicari. Ocelotul are o gestație de 79-85 de zile şi în medie între 1 şi 2 pui. Femelele se înmulțesc de la vârsta de 2 ani; masculii de la 2 ¹/₂ ani.

Oceloții au fost vânați pe scară largă pentru blană în anii 1960 şi 1970, ajungându-se la un comerț de aproximativ 200 000 de piei pe an. Specia este în prezent protejată în cea mai mare parte a arealului său, iar efectivele în anumite zone au crescut. Totuși, amenințarea cu pierderea habitatului din cauza despăduririlor ridică noi probleme pentru această specie şi numeroase alte specii de pădure.

Felis pardalis

Areal: Din S SUA până în America Centrală şi de Sud

Lungimea: 50 – 100 cm

Coada: 30 – 45 cm

Greutatea: 11,5 – 16 kg

Asemănător ca model de ansamblu cu mult mai micul margay, ocelotul are un colorit de fond maro-roșcat variabil. Rozetele negre de pe spate şi părțile laterale se transformă în pete pe membre şi dungi pe cap.

Se cunosc prea puține despre obiceiurile acestei rare pisici andine sau montane. Mică şi robustă, cu coadă lungă şi stufoasă, are o blană groasă călduroasă, gri-maronie, cu dungi verticale de-a lungul părții superioare a spatelui, pete sub formă de rozete pe părţile laterale şi dungi late în jurul picioarelor şi cozii.

Se întâlnește pe versanții secetoși şi stâncoși deasupra limitei superioare a pădurii – în general la 3 000 m – şi vânează în principal rozătoare (precum viscacha şi şinşile). Spre deosebire de alte feline, nu este supusă riscului direct al vânătorii sau pierderii habitatului, dar vânătoarea amenință unele specii care-i alcătuiesc prada.

Felis jacobita

Areal: V Americii de Sud

Lungimea: 58 – 64 cm

Coada: 41 – 48 cm

Greutatea: 4 kg

Urechile neobișnuit de mici şi de joase accentuează fruntea aplatizată a acestui prădător semiacvatic de pește, care se hrănește cu creveți, broaște, rozătoare şi păsărele. Degetele sunt parțial palmate, iar ghearele nu sunt complet retractile.

Premolarii superiori sunt relativ mari şi ascuțiți pentru a prinde prada alunecoasă. Puţin mai mică decât o pisică domestică, este de obicei întâlnită în jurul râurilor, lacurilor şi mlaștinilor, precum şi de-a lungul canalelor şi șanțurilor de irigație.

Felis planiceps

Areal: S-E Asiei

Lungimea: 41 – 50 cm

Coada: 13 – 15 cm

Greutatea: 1¹/₂  – 2 kg

Gri-măslinie cu pete negre şi coadă scurtă, pisica-pescar se limitează mai ales la râuri, lacuri, smârcuri şi mlaștinile de coastă cu mangrove. Adaptările sale la apă sunt însă de natură comportamentală: degetele sale sunt doar ușor palmate, iar dinții nu sunt special adecvați pentru prinderea prăzii alunecoase.

Comună la nivel local, datorită dependenței de habitatele de pe marginea apelor, populația sa poate avea de suferit pe măsură ce ținuturile mlăștinoase sunt afectate de asanare, agricultura intensivă, așezările omenești şi poluare.

După cum sugerează numele său, pisica-pescar este un vânător semiacvatic de pești, broaște, şerpi, insecte de apă, crabi, raci şi crustacee. Scoate prada din apă cu labele, se scufundă în căutarea acesteia, uneori ieșind la suprafață sub o pasăre de apă. Vânează şi mici mamifere terestre, cum sunt șoarecii.

Felis viverrinus

Areal: Din S până în S-E Asiei

Lungimea: 75 – 86 cm

Coada: 25 – 33 cm

Greutatea: 8 – 14 kg

Denumirea științifică a acestei feline, viverrinus, reflectă proporțiile sale viveride sau asemănătoare civetei: corp lung şi îndesat şi picioare relativ scurte.

Una din cele mai mici feline, de mărimea unei foarte mici pisici domestice, această specie are culoarea maro-deschis cu dungi groase, ce se îngroașă şi mai mult pe picioare şi se unesc în partea de jos a labelor care sunt complet negre.

Şi prada sa este mică: de exemplu, șoareci, insecte, de la termite la lăcuste, păianjeni, mici șopârle şi păsări. Foarte bine adaptată în Karoo, Kalahari şi alte regiuni aride din sudul Africii, rareori are nevoie să bea apă.

Felis nigripes

Areal: S Africii

Lungimea: 34 – 50 cm

Coada: 15 – 20 cm

Greutatea: 1,5 – 3 kg

Această felină de talie medie, puțin studiată, poate varia în colorit de la cenușiu la maro-roșcat şi poate fi ușor pătată sau fără nici un desen. Se întâlnește în principal în pădurile tropicale umede şi în alte habitate de pădure, în special în apropierea râurilor.

Prada sa constă în șobolani şi alte rozătoare, damani, antilope mici de pădure, maimuțe (probabil deja rănite) şi alte mici mamifere. Poate prinde şi păsări, mai ales la sol, dar şi în copaci.

Felis aurata

Areal: V şi C Africii

Lungimea: 61 – 100 cm

Coada: 16 – 46 cm

Greutatea: 5,5 – 16 kg

O specie puţin cunoscută, întâlnită în principal în pădurea tropicală umedă de șes, pisica marmorată seamănă cu un mic leopard cu nori. Are coadă lungă, este un cățărător excelent şi probabil un prădător nocturn, vânând veverițe, păsări şi alte animale arboricole.

Se cunosc puține despre această felină dar datele adunate în Thailanda vor clarifica multe aspecte. Gestația durează 81 de zile, fată 1-4 pui, iar maturitatea sexuală se atinge la 21 de luni.

Felis marmorata

Areal: Din Africa până în S-E Asiei

Lungimea: 45 – 53 cm

Coada: 47 – 55 cm

Greutatea: 2 – 5 kg

Asemănător unui ghepard mai mic, cu corpul său zvelt şi membrele lungi, servalul are o blană gălbuie cu pete închise. Preferă să trăiască printre trestiile şi stuful din ținuturile mlăștinoase. Aici vânează șobolani şi pradă asemănătoare, ajutând la combaterea rozătoarelor şi fiindu-le de folos fermierilor (servalii atacă rareori vitele). Numărul mediu de pui este 2, iar gestația e de 73 de zile.

După ce îşi localizează prada, de obicei în amurg şi mai ales cu ajutorul auzului, servalul excelează la saltul de felină. Sare până la 4 m în lungime şi peste 1 m în înălțime, pentru a-şi lovi victima cu labele anterioare. Această felină se hrănește cu șobolani şi rozătoare de talie asemănătoare, păsări, pești şi insecte mari, precum lăcustele. Broaștele sunt favoritele servalilor care trăiesc în mlaștini.

Felis serval

Areal: Africa

Lungimea: 60 – 100 cm

Coada: 24 – 45 cm

Greutatea: 9 – 18 kg