Leul

Unici printre felide, leii formează grupuri sociale strânse şi pe termen lung. La femele, acestea includ în medie 4-6 adulți înrudiți, împreună cu puii lor. Femelele tind să se reproducă în același timp și își alăptează una alteia puii. Grupurile ocupă teritorii, iar membrii cooperează pentru a vâna animale mari, cum ar fi zebre, gnu, impala şi bivoli. Indivizii caută hrana şi singuri, în special rozătoare mici, iepuri de câmp şi reptile.

Masculii adulți trăiesc singuri sau în coaliții de 2-3 membri neînrudiți de obicei sau de 4-5 rude (provenind din același grup). O coaliție apără un teritoriu mare împotriva altor coaliții de masculi şi deține drepturi de împerechere în interiorul acestuia, dar posesiunea teritoriului nu durează în general decât 2-3 ani.

Încăierarea femelelor ajută să stabilească dacă o leoaică va fi una din cele care vânează şi direcționează prada – sau una care duce la îndeplinire atacul şi uciderea prăzii. Joaca permite, de asemenea, să se stabilească statutul social relativ dintr-un grup.

Leul asiatic (Panthera leo persica) supraviețuiește doar în regiunea Pădurii Gir din nord-vestul Indiei, cu o populație probabilă de 200-300 de indivizi. Acesta tinde să fie mai mic decât leul african, având un pliu de piele de-a lungul liniei centrale de pe partea inferioară a abdomenului; masculii au coama mai scurtă. Şi grupurile sunt mai mici, de obicei formate din două femele înrudite, împreună cu puii lor.

Panthera leo

Areal: Africa, S Asiei (Pădurea Gir)

Lungimea: 1,7 – 2,5 m

Coada: 0,9 – 1,1 m

Greutatea: 150 – 250 kg

Leul cântărește în medie 180 kg, față de cele 125 kg ale leoaicei. Craniul masculului este semnificativ mai mare decât al femelei.


Ghepardul

Renumit drept cel mai rapid animal de uscat din lume, ghepardul poate sprinta la viteze de peste 100 km/h timp de 10-20 de secunde, înainte de a începe să se supraîncălzească. Dacă prada sa poate rămâne la distanță mai mult timp, scapă invariabil.

Ghepardul se hrănește cu ungulate de talie medie, cum este gazela lui Thomson, precum şi cu antilope mai mari şi animale mai mici, ca iepurii de câmp. Este mai sociabil decât oricare altă felină mare, cu excepția leului. Frații își părăsesc mama la 13-20 de luni, dar pot rămâne împreună mai multe luni după aceea – până la ani de zile.

În Namibia, pentru a monitoriza efectul măsurilor de management al vieții sălbatice şi de protecție a vitelor, unii gheparzi sunt prinși şi li se fixează zgărzi radio. După punerea în libertate, mișcările animalului sunt urmărite.

Ghepardul are un colorit gălbui cu mici pete negre. Animalele deșertice tind să fie mai deschise la culoare cu pete mai mici, iar ,ghepardul rege” din sudul Africii are pete mai mari.

Acinonyx jubatus

Areal: Africa, V Asiei

Lungimea: 1,1 – 1,5 m

Coada: 60 – 80 cm

Greutatea: 21 – 72 kg


Jaguarul

Felină „mare“ limitată exclusiv la Lumea Nouă, jaguarul se aseamănă leopardului, dar prezintă rozete închise la culoare în centru şi este mai scund şi mai puternic, cu cap mare şi lat şi corp cu musculatură masivă.

Preferă mediile de apă, cum sunt mlaştinile permanente şi pădurile inundate în anumite anotimpuri, unde prada sa constă în principal din mamifere de talie medie, precum cerbi, pecari şi tapiri. în ciuda protecţiei legale şi a vânătorii reduse pentru blană, jaguarii sunt din ce în ce mai supuşi riscului distrugerii habitatului şi eliminării de lângă fermele de vite.

Panthera onca

Areal: Din America Centrală până în N Americii de Sud

Lungimea: 1,1 – 1,9 m

Coada: 45 – 75 cm

Greutatea: 36 – 160 kg


Leopardul zăpezilor

Asemănătoare leopardului ca diversitate a prăzii, această felină cu blana lânoasă preferă crestele din stepe, zonele stâncoase cu arbuști şi pădurile de conifere deschise la altitudini de 5 000 m. Poate vâna iaci sau măgari, dar cele mai multe animale vânate sunt mai mici – oi sălbatice, capre, marmote, iepuri fluierători şi păsări. Obiceiurile de reproducere sunt asemănătoare felidelor de talie similară, deşi poate creşte 4-5 pui.

Panthera uncia

Areal: C, S şi E Asiei

Lungimea: 1 – 1,3 m

Coada: 80 – 100 cm

Greutatea: 25 – 75 kg


Leopardul

Puţine alte feline sălbatice sunt la fel de variate ca înfăţişare sau preferinţe de hrană ca leopardul sau au o răspândire geografică mai mare. Hrana sa variată include viețuitoare mici, precum gândacii de bălegar, şi mamifere mari având de multe ori propria sa greutate, precum antilopele.

O victimă mare poate asigura suficientă hrană pentru două săptămâni, deși asemenea vânători au loc de obicei aproximativ o dată la 3 zile, de două ori mai des pentru o femelă cu pui. În medie, se nasc doi pui după o gestație de 90-105 zile şi sunt îngrijiți de mamă.

Înțărcați la 3 luni, puii rămân cu ea un an sau mai mult, iar frații pot sta împreună mai mult. Adaptabili la prezența oamenilor, leoparzii vânează la doar câțiva kilometri de orașele mari. Au supraviețuit bine, în ciuda numeroaselor amenințări.

Leopardul este un cățărător abil şi își folosește puterea imensă pentru a-şi târî prada sus în copaci, pentru a o consuma imediat sau pentru a o păstra (ascunzând-o spre a o utiliza ulterior). Între ramuri, poate mânca fără să fie deranjat, iar carnea se află în siguranță din calea hienelor , și șacalilor hoitari.

Ca numeroase specii de feline şi alte mamifere, leoparzii pot prezenta melanism. Ca urmare a acestei modificări genetice (mutații), pielea şi blana conțin cantități mari de pigment închis la culoare, melanină. Mai des întâlniți în pădurile umede şi dese, leoparzii melanici, numiți şi „pantere negre”, erau odinioară considerați o specie aparte. În deserturi, leoparzii au culoarea galben-deschis; între ierburi au culoarea galben-închis.

Capul mare al leopardului are mușchi maxilari puternici pentru a mușca, ucide şi dezmembra prada. Umerii şi membrele inferioare au, de asemenea, o musculatură masivă, pentru a ține victimele la pământ şi pentru a târî sau căra prada în copaci.

Panthera pardus

Areal: V, C, S, E şi S-E Asiei, Africa

Lungimea: 0,9 – 1,9 m

Coada: 60 – 110 cm

Greutatea: 37 – 90 kg


Leopardul cu nori

„Norii” neregulați cu margini negre şi mai închise în centru, pe un fond maro-roșcat, cenușiu sau argintiu se află la originea numelui acestei feline, cea mai mică dintre felinele mari. Informațiile despre această specie extrem de ascunsă sunt puține. Are abilități de cățărare.

Îşi urmărește prada, evită pericolul şi se odihnește în special în copaci. Prada sa include maimuțe, giboni, păsări, porci spinoși, cerbi şi mistreți sălbatici tineri. Amenințările sunt pierderea habitatului şi vânătoarea pentru blană şi carne.

Neofelis nebulosa

Areal: S, S-E şi E Asiei

Lungimea: 60 – 110 cm

Coada: 55 – 91 cm

Greutatea: 16 – 23 kg


Puma

Mai mare decât unele feline „mari”, puma – numită şi panteră sau cuguar – este probabil mai înrudită cu felinele mai mici. Cea mai mare parte a blănii sale este colorată uniform în galben-închis. Scoate numeroase sunete, între care şi un țipăt straniu ca de om, atunci când curtează, dar nu poate să ragă.

Uimitor de adaptabilă, puma trăiește în habitate care variază de la pădurea tropicală umedă, munți înalți şi păduri de conifere la deșerturi. Mamiferele mici precum șoarecii, șobolanii, iepurii de vizuină şi de câmp formează hrana de bază în multe zone, dar şi oi, bovine tinere, elani şi alte vite din când în când; puma este rareori hoitar.

Naște pui din februarie până în septembrie. Cei 2-3 pui pătați (variază între 1 şi 6) apar după o gestație medie de 92 de zile, într-o vizuină printre stânci sau într-un desiș. Puii mănâncă hrană solidă de la 6-7 săptămâni.

Felis concolor

Areal: V şi S Americii de Nord, America Centrală, America de Sud

Lungimea: 1,1 – 2 m

Coada: 66 – 78 cm

Greutatea: 67 – 105 kg


Jaguarundi

Mai degrabă mustelidă decât felidă ca proporții de ansamblu, cu bot ascuțit, corp lung şi picioare destul de scurte, jaguarundi are mai multe forme de culoare de blană fără desen, de la negru – în special în pădure – la cenușiu-maroniu deschis sau roșiatic – în zonele de tufișuri aride.

Vânează ziua, adesea la nivelul solului, în habitate de la zone de arbuști semiaride la păduri tropicale şi mlaștini. Prada include păsări, rozătoare, iepuri de vizuină, reptile şi nevertebrate.

Felis yagouaroundi

Areal: Din S SUA până în America de Sud

Lungimea: 55 – 77 cm

Coada: 33 – 60 cm

Greutatea: 4,5 – 9 kg


Tigrul

Tigrul este cel mai mare membru al familiei felinelor, iar blana sa portocalie cu dungi negre şi pete albe este imediat recunoscută. Mărimea, culoarea blănii şi însemnele variază în funcție de subspecie. Deși sunt recunoscute 8 subspecii, 3 au dispărut în anii 1950, iar cele 5 care au rămas sunt pe cale de dispariție. Răspândirea geografică a tigrului atingea odinioară estul Turciei, dar acum este limitată la mici zone din sudul şi estul Asiei.

Habitatul tigrului variază în mare măsură, de la pădurile tropicale din Asia de Sud-Est la pădurile de conifere din Siberia, dar cerințele sale de bază sunt un adăpost des, accesul la apă şi o pradă suficient de mare. Vânând în principal noaptea, atacă mai ales cervide şi porci sălbatici, precum şi vite în unele regiuni, dar se hrănește şi cu animale mai mici între care maimuțe, păsări, reptile şi pești, precum şi cu stârvuri.

Tigrii atacă, de asemenea, puii de rinocer şi de elefant. Pot mânca până la 40 kg de carne odată şi revin la prada mai mare ucisă timp de 3-6 zile. Tigrii sunt de obicei solitari, dar nu sunt neapărat antisociali. Un mascul poate fi adesea văzut odihnindu-se sau hrănindu-se împreună cu femela şi puii. Pot, de asemenea, călători în grupuri.

Braconajul, pierderea habitatului şi lipsa prăzii din cauza vânătorii în exces reprezintă cele mai mari amenințări pentru tigrii din întreaga lume, care supraviețuiesc doar ca populații răzlețe în estul Rusiei, China, Sumatra şi din Vietnam până în India. Deși protejat în majoritatea regiunilor, tigrii sunt încă uciși ilegal, în principal pentru blană şi utilizarea în medicina tradițională chineză.

Există mai multe proiecte – precum în Parcul Național Chitwan din Nepal, pentru monitorizarea populațiilor de tigri şi identificarea măsurilor de protecție necesare. Au fost înființate detașamente speciale de combatere a braconajului şi există o campanie internațională de educare a utilizatorilor leacurilor tradiționale chinezești despre rolul pe care îl joacă acestea în scăderea populației de tigri.

Panthera tigris

Areal: S şi E Asiei

Lungimea: 1,4 – 2,8 m

Coada: 60 cm – 1,1 m

Greutatea: 100 – 300 kg

Cele 5 subspecii de tigri în viață variază în mod vizibil de la una la alta. În general, animalele din zonele sudice sunt mai mici şi mai intens colorate decât rudele lor nordice, mai mari şi mai deschise la culoare. Tigrii care trăiesc în climate reci tind să aibă blana mai groasă.


Margay

Margay are abilități de cățărare excepționale datorită labelor posterioare aproape „reversibile”, fiind capabil să alerge cu capul înainte în josul unui trunchi sau să atârne de o creangă cu o singură labă. Prada sa, în principal arboricolă, constă din șobolani, șoareci, veverițe, oposumi, pui de leneș, păsărele şi nevertebrate (larve şi păianjeni).

Se hrănește uneori şi cu fructe. E nocturn, odihnindu-se în siguranța unei bifurcații de ramuri în timpul zilei. Gestația este de 76-85 de zile şi fată un pui, rareori 2. În urma declinului disponibilității de blană de ocelot, margay-ul a devenit una din cele mai căutate feline mici pentru comerțul cu blănuri. Vânătoarea poate continua încă în mod ilegal în unele zone, dar principala amenințare o reprezintă defrișarea pădurilor.

Felis wiedi

Areal: Din S Americii de Nord până în America Centrală şi de Sud

Lungimea: 46 – 79 cm

Coada: 33 – 51 cm

Greutatea: 2,5 – 4 kg